Acum 21 de ani o mana de oameni frumosi au iesit in strada pentru libertate. Stiau sau nu, in acele momente ei erau deja liberi, asa cum divinitatea lui Pascal ii spune omului: „Nu m-ai cauta, daca nu m-ai fi gasit deja!”.
Dupa 21 de ani suntem neliberi. Nu altfel se explica reactia anemica, vecina cu acceptarea blazata, cu care raspundem cand auzim pe cate-un pretins salvator al natiunii, ratoindu-se acuzator la cei care care au vazut altfel evenimentele de atunci, spunandu-le ca n-au vazut bine si ca-s lipsiti de patriotism daca au si inteles ceea ce au vazut. Nu altfel se explica reactia anemica cu care raspundem cand actualii pretinsi salvatori ai natiunii ne spun cat de bine gandesc ei in locul nostru.
Ar mai exista o sansa sa ne amintim macar fugitiv de liberatea de atunci, daca cel putin sapte zile intre 16 si 22 decembrie, am reusi sa oprim invazia creaturilor grotesti rasarite ca ciupercile in anii de tranzitie. Sa le obligam sa se retraga in barloguri unde sa taca malc si sa-si inghita singure veninul!
Sa nu-l mai auzim pe Behemoth cum suiera amenintator tinand lectii de patriotism si democratie, tocmai el a stat nepasator in fata Iordanul de sange din decembrie, pe care el insusi l-a starnit pentru a se putea cocota la putere! Numele lui este plural, fiind un monstru amorf compus din mai multi pradatori vorace si fara scupule, care n-au intinat idealurile socialismului, dar au acaparat putere politica si economica si au impus regulile noului capitalism dambovitean. Emblema lui este saracia asa zis cinstita, care inseamna stagnarea Romaniei in zona gri a comunismului cu fata umana. Daca justitia nu vrea sau nu poate sa-si faca datoria in privinta crimelor din decembrie 1989, din iunie 1990 si nici a coruptiei generalizate care se practica de atunci incoace, macar sa taca Behemoth!
Vedem cu proprii ochi cat de bine sau rau merg lucrurile in tara, observam bine noi insine coltii ce tin strans prada pe care au apucat-o, si nu trebuie sa ne-o spuna vreun carmaci genial, admirator al primilor zece ani ai altuia, genial si acela.
Nu avem nevoie de gnomi greu de rasturnat, care in lipsa dorintei de libertate a celor din decembrie 89 si-ar fi contiunat cariera de activist inceputa cu succes la organizatia comunista studenteasca. Nu avem nevoie de corcituri intre un Titulescu de mahala si un Che Guevara cu bona asiatica, care vad peste tot fascisti numai buni de impuscat, intocmai cum tartorul lor vedea odata legionari. Nu avem nevoie de narcisi ofiliti inaine sa rodeasca, care isi inchipuie ca bun simt inseamna ca orice taietor de frunza la caini cu o singura idee in creier este indreptatit sa reprezinte speranta de normalitate a unei tari.
Sa ne lase in pace toate celelalte personaje diforme care ne bantuie zilnic: prostanaci cu aere si vanturi, motani ciripitori cu antene, gaini cu creasta de cocos si penaj Louis Vuitton, rinoceri fandositi cu piele groasa ce se apara cu cornu' exceptiei de neconstitutionalitate si alti asemenea lor, fauna a carei insiruire ar lua sute de pagini!
Ca orice bestiar, si acesta s-a intrupat si se nutreste din prostia, lasitatatea, turpitudinea sau lenea noastra, a oamenilor obisnuiti, caci monstrii se nasc din somnul ratiunii. De aceea sta in puterea noastra sa-i gonim judecandu-le faptele, sanctionandu-le ticalosiile si ignorandu-le aerele si pretentiile de vedeta. Daca vom reusi aceasta, atunci poate ca in spatiul lasat liber dupa plecarea monstrilor vor intrazni sa coboare cativa ingeri dintre cei pe care i-am vazut atunci in decembrie, iar cei cativa cu sufletul curat dintre noi, copiii poate, vor simti ceva nelamurit ca o batere de aripi. Si poate ca atunci ar reveni speranta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu